miercuri, 16 octombrie 2013

...Revolta din capul meu



 (continuare din ...amintiri din capul meu)

Dar cred ca mai grav decat toate astea, a murit traditia, a murit intelepciunea taraneasca, s-a distrus relatia dintre oameni, s-a distrus ideea de familie – nu neaparat a murit taranul din zona, dar a murit tot ce era curat si intelept. S-a creat o specie noua... TARANOZAURUL!  Si toate pe un fond imens de incultura (a se citi lipsa de scolarizare), pe un consum imens de alcool sub toate formele. Doamne, doamne si de data asta raul a prins radacini mult mai adanci si mult mai repede in neamul meu decat vreo fapta buna. Pana intr-o zi… cand lumea a inceput migratia in sens invers. Orasenii, care neam de neamul lor n-au stiut ce este  mirosul de pamant reavan, care au vazut sunatoare doar la plafar, care, cand au vazut mamaliga au vrut sa o manance cu paine, se muta acum la tara, in cea mai crunta salbaticie daca-mi dati voie s-o numesc asa, in cel mai indepartat sat, daca nu au bani pentru o margine de oras. Si asta nu poate decat sa ne bucure. Echilibrul se restabileste. Viata merge mai departe. Frumos si curat ca la inceput, chiar daca acei oraseni de multe ori inventeaza ei coada la pruna si imi explica ei mie cum se lucreaza pamantul. Acuma cu ei este scuzabil cand mai povestesc  ce fac ei prin mosiuta lor, macar au luat cu ei stiinta din carti si din tovarasul google,  dar ce te faci cand oameni tineri care au stat din neam in neam in satul romanesc, au pierdut rosturile ruralismului. Care rosturi? Deh simplu de tot. Te crucesti nu alta cand ii vezi cum merg la magazin sa cumpere pui congelati, gogosi, rosii, ceapa, morcov sau oua. Nici nu spun aici toate produsele  care se pot obtine pe bucatica lor de gradina plina cu ciulini. Cu ce bani? Ajutorul social a devenit forma suprema de plata, alocatia copiilor asa infima cum e ea, si renumeratia unei zile de munca transformata jumatate in alcool si tigari iar cealalta jumatate (in caz fericit!), in carnati de 5 lei kg. Si atunci ma revolt, doamne ce ma revolt cand eu in cateva sambete de naveta in rural am reusit sa obtin si suc de rosii si putin vin si cartofi si ceapa si alte cateva legume. Ciudatii sunt ei si nu noi. Si cum ma sfatuiesc ei cum sa fac treburile, ca tot am sa bat eu unul pe care am sa-l mai aud zicand... „eii aishi nu-i e ca la oras, ce stiti voi cum e cu agricultura?”  si doamne, este vizibil ca cei care nu stiu sunt ei si nu cei care vin de la oras sa obtina sanatate, liniste, frumos asumandu-si imensa dar placuta munca.  Si asa revoltat cum sunt, abia astept sa merg in Areea zero unde deja usturoiul pus acum cateva saptamani a rasarit frumos si verde, unde capsunii au fost repicati si sunt de un verde naucitor, unde gradina asteapta sa fie sapata si curatata de crengi. Cum sa nu ma revolt cand singurul barbat din preajma cu care puteam sa injgheb un dialog era un cetatean bolnav si care nu avea voie la alcool. In rest paraul curge rosu de la tescovina aruncata din cazanele de tuica... (ALOOOOOO protectia mediului oare are treaba cu asta?), in rest miroase a borhot, a rachiu si a mamaliga arsa in ceaun de vreo gospodina plecata cu fusele prin preajma. Si cu toate astea voi face aceasta „oaza in desert” numita Area zero.

8 comentarii:

  1. ai scris frumos ambele postari. si ai dreptate.
    asta am vazut si eu la mine in sat la bastinasi ( mai ales " ce stiti voi cum e cu agricultura" - ma scoate din minti!).

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce pot să mai spun? Mi-a luat Iuliana vorba. E scris frumos și cu simțire, se vede că-ți pasă și că te doare, așa cum și pe Simona, și pe Iuliana, așa cum și pe mine mă doare și pe mulți alții cărora nu le e indiferent ce se întâmplă cu neamul lor. Și ai nu o dată, ci de zece ori dreptate. Băutura asta nenorocită face totul praf. Țăranul așezat, cuminte și muncitor nu prea mai e, asta e buba. Are și scuze să nu mai fie, că prea a fost „sexuit”, ca să spun așa, prea și-au bătut joc toți de el. A supraviețuit în părțile unde cooperativizarea a dat rateuri ori unde împilarea nu a fost atât de cruntă. Unde noianul de nedreptăți revărsate asupră-i n-a prins ca în alte locuri. Țăranii înțelepți și gospodari pot fi și astăzi întâlniți acolo unde a avut noroc de diriguitori locali cu minte și înțelegere, cu aceleași calități ca și ei, care să nu-i transforme în hoți și în bețivi, luându-le TOTUL. În părți din Bucovina, din Transilvania, mai la munte, așa. Ce să-i faci, comunismul a făcut și bune, dar și rele. Iar rahatul ăsta de așa zis capitalism, această domnie a nedreptății și a banditismului a uscat totul în jur. Excepții sunt, dar le numeri pe degete. Sau, în cazul tău, îți trebuie fie și un singur deget...

    RăspundețiȘtergere
  3. la noi, n-a prea fost impilare, zona a fost cooperativizata, dar oamenii s-au tinut de "asta e pamantul meu" si le-a pasat de el. se bea si aici, dar pe seara, dupa apus, pana atunci lumea e la munca. si nu se fura in zona, lucru - am constatat citind ep la altii - de mirare. numai ca tinerii au fugit la oras,,,

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc de vizita Iuliana si multumesc de implicare in subiect domnu Ion. Cred ca se va rezolva pe viitor si cand spun viitor ma refer la peste 10 ani de aici spre viitor... macar! Dar va fi nevoie de:
    1. Implicarea noastra dincolo de scrierile de pe blog.
    2. Dumnezeu sa ma ierte, dar preotii din satul romanesc au uitat menirea lor. Dupa ce trece statul cu o multime de taxe , impozite, si constrangeri, vine si preotul cu cele sfinte si adanceste saracia. M-am blocat cand am vazut un preot in carciuma, alaturi de postas. Postasul dadea bruma de pensie, badia x semna si preotul aduna contributia la biserica. Atunci badia mai lua o bere si ajuta si comertul local iar acasa mergea sarac si cu duhul si cu bugetul. Deci ar trebui implicarea preotului, in toleranta, in invataturi. Unde este parintele Oslobanu de odinioara. Deci indreptarea vine si de la biserica si angajatul ei.
    3. Invatatorul... nu este obligatoriu sa il clonam pe domnul Trandafir dar unde este invatatorul domnilor? Nu mai este! Este acel tanar smecher care a facut niste cursuri carora le zice facultate (fie vorba intre noi liceul pedagogic era mai valoros), este acel tanar sau matur caruia matusa, unchiu, soacra sau mai stiu eu cine a ajuns femeie de serviciu sau cine stie ce scula - la inspectorat conform algoritmului USL-ist deocamdata. Este acel invatator care face naveta intre doua localitati ca sa faca vechime si care preda intre doua cafele si o tigara....!
    4. Politicul. Aici vorbim de legi clare, de aplicarea si respectarea lor. Primarii si consilierii au devenit proprietarii localitatilor, iar neamurile lor sunt oamenii sefului. Iar asta dezbina si incranceneaza obstea.... Se poate gasi o solutie si aici dar nu am timp acuma sa o dezvolt.
    5. Si or mai fi..., dar macar aici daca se va umbla, societatea romaneasca poate fi salvata draga doamna Iuliana, draga domnule Ion si dragilor care mai cititi pe aici. Dar pentru toate astea trebuie un punct ZERO. Cine si ce ar putea provoca acel punct zero benefic poporului meu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord și nu prea, fără pic de intenție de a enerva sau ofensa.

      Punctual:

      1. 100% de acord.
      2. Biserica nu are ce căuta în secolul 21. Popa e un dăunător nenorocit. Omul nu are nevoie de intermediar în relația cu Divinitatea, dacă există așa ceva. A, mai știa țăranul de frica lui Dumnezeu. Eu zic că e bine să-l educăm să știe de rostul omului în societatea modernă.
      3. 100% de acord.
      4. Aplicarea legilor e ZERO. Legi bune încă mai sunt, nu numai din astea strâmbe. Dar nu se aplică. Justiția e profund coruptă și are vina nr. 1 pentru ce se întâmplă cu Țara.
      5. De acord, cu obiecțiile prezentate.

      Și două rugăminți:
      1. Îmi cer mii de scuze că mi-am prezentat așa de abrupt opiniile. Sunt pe fugă, ca de obicei în ultima vreme.
      2. Dacă tot am apucat a ne zice pe nume, n-are rost să ne mai domnim cu pronumele de politețe. Sunt Ion și atât. :)

      Ștergere
  5. E bine Simona, inseamna ca te-ai stabilit intr-o localitate mai aproape de normal. O sa invat de la tine ce este de invatat. Rezulta ca nu este totul pierdut! Pe la mine doar natura a mai ramas normala ... iar cateodata nici EA!

    RăspundețiȘtergere
  6. Mihai, noi suntem in fost sat de mosneni, pe limes, unde n-au fost biruri, robi. Oamenii erau condusi de-un cneaz si pentru ca aparau limesul nu plateau nimic nimanui. de fapt, plateau cu viata libertatea lor. si acum sunt inca aprigi si tin la proprietate.

    RăspundețiȘtergere
  7. Daca incalzeste pe cineva cu ceva, si pe aici se fura pe capete. In primul an in care am gradinarit, ne-au scos toata ceapa intr-o noapte si dusi au fost. Se apucasera si de usturoi, dar probabil i-a speriat ceva, ca p-ala nu l-au terminat. Daca uiti magazia de unelte descuiata, pana te intorci acasa stai cu teama in suflet, macar de ti-ar fi lasat o bormasina si-un harlet.
    Politia vine, se uita lung, ia notite si "bine, pa!", de acolo "ancheta" se opreste. Cei pusi pe hotii si pacaleli nu stiu decat de frica de bataie. Unde nu au teama asta, nu ii opreste absolut nimic.
    De baut se bea la cote alarmante. Dar apropierea de oras a facut ca oamenii din sat sa se mai schimbe, au mai aparut figuri noi, exilati ai orasului, asa cum suntem si noi pe-aici. Dar e mult pana departe.
    Intr-o tara in care "tre' sa fii baiat" si "mama ce bemveu ai, boss" sunt cele mai uzitate expresii, e vina noastra ca ne asteptam sa ducem o viata normala. In tara invartelilor si smenozelii, e vina noastra ca ne-am gasit sa fim cinstiti.

    RăspundețiȘtergere